Pare neverosimil, dar s-au scurs deja trei ani de când „Minunea Blondă” a fotbalului românesc, Ilie Balaci, nu se mai află printre noi. În ziua comemorării a trei ani de când „cel mai mare, şi cel mai frumos, şi cel mai bun fotbalist” a încetat din viaţă, colegii din Craiova Maxima au fost la mormântul de la cimitirul „Sineasca”, unde tronează mesajul cu versurile lui Adrian Păunescu: „I-ai fost Craiovei briliant de preţ şi României fentă glorioasă”.
Sorin Cârţu, Nae Ungureanu şi Costică Donose au aprins o lumânare în memoria coechipierului şi prietenului lor din Craiova Maxima. Nu a lipsit nici Atanas Trică, jucător al Universităţii Craiova, unul dintre cei doi nepoţi ai „Minunii Blonde”, precum şi Lucian Tilihoi, Robert Crişan şi Alexandru Domozină, fiii altor legende alb-albastre dispărute: Nae Tilihoi, Zoli Crişan şi Sebastian Domozină.
„Parcă nici nu-mi vine să cred că au trecut trei ani, de fapt nici nu-mi vine acum să cred că s-a întâmplat această tragedie. Ne lipseşte enorm, este o mare pierdere pentru noi, indiferent câte rezultate am face cu echipa, tot mai săraci suntem o dată cu plecarea lui Ilie dintre noi şi ne pare rău că nu se bucură şi el alături de noi la performanţe. Sperăm ca Ati să-i semene şi toţi jucătorii Universităţii Craiova să-i urmeze exemplul” – Sorin Cârţu
„E greu să vorbeşti decât în câteva cuvine despre Ilie. A fost un geniu şi cel mai mult mă bucur că la toate jocurile de pe „Ion Oblemenco” galeria din Peluza Nord aminteşte de Ilie Balaci şi cu asta am spus totul”, a declarat Costică Donose.
„E un moment trist, nu-mi vine să cred că au trecut trei ani de la dispariţia bunicului. Sper să-i duc numele mai departe prin evoluţiile mele, prin goluri, pase de gol, orice pentru Universitatea Craiova”, a adăugat Atanas Trică, nepotul lui Balaci.
După ce a primit dreptul de a intitula stadionul „Ion Oblemenco” la meciurile sale, iar sala de conferinţă a fost denumită „Sebastian Domozină”, Universitatea Craiova şi-a botezat „Ilie Balaci” cantonamentul din Lunca Jiului, acolo unde generaţii la rând ale Ştiinţei şi-au pregătit meciurile, inclusiv Craiova Maxima.
„Începând de astăzi, nu doar bulevardul pe care este amplasat stadionul „Ion Oblemenco”, casa Științei, va purta numele legendarului Ilie Balaci. Şi cantonamentul în care se pregătesc alb-albaștrii zi de zi, pentru a duce Universitatea acolo sus unde îi este locul, se va numi, pentru eternitate, „Ilie Balaci“, în semn de respect şi recunoştinţă faţă de cel mai mare 8 din istoria noastră, Minunea Blondă” este anunţul clubului din Bănie.
Fiica „Minunii Blonde”, Lorena Balaci, susţine demersul Universităţii Craiova, apreciind că acest lucru va constitui un imbold pentru actualii şi viitorii fotbalişti care vor trece pragul cantonamentului. „Având în vedere că baza de pregătire a Științei se află pe bulevardul „Ilie Balaci”, este extrem de bine-venită această iniţiativă a conducerii Universităţii Craiova, deoarece tata a petrecut foarte mult timp acolo. Cantonamentul „Ilie Balaci“ va fi locul unde se va coace performanța, aşa cum s-a întâmplat şi acum peste 40 de ani. Practic, cel mai bun mesaj pentru tinerii fotbaliști este chiar acela pe care l-a zis și tata: distrați-vă pe teren!” a fost mesajul Lorenei Balaci.
Ilie Balaci, cea mai frumoasă declaraţie de dragoste pentru Universitatea Craiova, într-un interviu acordat lui Marius Mitran, în 2010, pentru Jurnalul Naţional: „Cel mai frumos moment din viața mea de fotbalist a fost că a existat Universitatea Craiova. Pe ea am iubit-o cel mai mult. Şi o iubesc. Craiova a fost şi cea mai bună, şi cea mai frumoasă echipă a tuturor timpurilor. Iar eu am fost şi cel mai mare, şi cel mai frumos, şi cel mai bun fotbalist!”
Finalul poeziei „Scrisoare către Ilie Balaci – Condamnarea de a avea talent”, a lui Adrian Păunescu: „Din fentă-n dribing, şarjă, şut şi gol, talentul de excepție nu moare, căci fotbalul rămâne doar un rol, tu ai dorit să fii mereu cel mare. I-ai fost Craiovei briliant de preț, și României fenta glorioasă, dar balacii de azi, de la Bistreț, așteaptă să te-ntorci, driblând, acasă.”
Născut la Bistreț, județul Dolj, a debutat la Universitatea Craiova la 16, 11 luni şi 5 zile, în august 1973, într-un meci la Petroşani, iar la echipa națională, la 17 ani, 6 luni și 10 zile, pe 23 martie 1974, pe Parc des Princes, la un meci Franța – România. A jucat 11 ani pentru Ştiinţa, a câștigat 3 titluri naționale și 4 cupe ale României, identificându-se practic cu perioada de glorie a Universității. A fost desemnat Cel mai bun fotbalist român al anului în două rânduri, în 1981 și 1982. În divizia A are 349 de prezențe și 84 de goluri, în cupele europene a marcat de 7 ori în cele 38 de apariții, în vreme ce la națională are 69 de selecții și 8 goluri.
Ca antrenor şi-a început cariera la Drobeta Turnu Severin şi a performat în țările arabe, unde a câştigat foarte multe trofee. A antrenat şi Universitatea Craiova, în două perioade scurte, neavând, de fiecare dată, suportul necesar pentru a-şi realiza obiectivele înalte pe care şi le-a propus.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER